Lasata in urma, din indiferenta? Oare asta te poate ucide?
Un simplu om, o fiinta...nimic mai mult, oare pot suporta sa simt indiferenta ta?
Nu pot crede cum m-am putut lasa, mintita de iluzii desarte in care nu credeam....
Acum, lasata in urma, prada indoielii care imi macina speranta.....
..........Ma intreb cum oare?
Totul se poate narui la o simpla vorba, atingere, minciuna......
Oricat de puternici incercam sa parem, un singur lucru nu vom putea invinge....
Nevoia de a ne simti acceptati ne transforma in prada propriilor indoieli.
Vedem suferinta.....deveniti imuni ,ne transformam in bestii....
Ura ne este hranita de placerea de a face rau
Placere demonica de a vedea cum altii sunt rapusi in lupta.
Calcand peste cadavre incercam sa ne pastram inocenta....
Ne mintim crezandu-ne mai presus de ceilalti asemenea noua.
Ne lasam inselati de amorul propriu.........
....... inchinand sacrificii pentru preamarirea prostiei noastre
Dar ceea ce nu putem vedea, se va intoarce impotriva noastra
Torturati fiind, vom afla prea tarziu adevarul, raspunsul intrebarilor noastre.
Totul in zadar, am invatat sa traiesc doar pt a mai muri odata........